Ciudat ca tot ce-i fericire e ignorata pe moment, ciudat ca nu ne putem analiza trairile decat a doua zi, de dimineata... ciudat si frumos, nu? Ne place sa povestim ce am facut aseara, cum am baut ca nebunii, cum am ras neincetat, neputincios :)
Si cateodata mi-e dor de serile ce te imping sa faci ceva nebunesc, ceva de care de dimineata ti-e rusine... "Te iubesc ma, daaaa...ce te uiti asa la mine? te iubesc, ce nu intelegi?"... Mi-e dor, mi-e dor... dar nu mai sunt in stare sa spun tot ce gandesc, prea multe lucruri ma strang din toate partile, nu mai pot sa fiu sincera decat eu cu mine...
